Sari la conținut

smicea

De la Wikționar, dicționarul liber
Smicea

Etimologie

Probabil latină *sumicella („vârfuleț”).

Pronunție

  • AFI: /smiˈʧe̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
smicea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ smicea smicele
Articulat smiceaua smicelele
Genitiv-Dativ smicelei smicelelor
Vocativ smicea smicelelor
  1. (bot.) ramură roditoare, specifică mărului și părului, subțire, flexibilă, lungă până la 30 cm, cu toți mugurii vegetativi; (p.gener.) mlădiță, rămurică (ruptă) dintr-o plantă sau dintr-o arbore.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe